MYSELF

Unde te-ai dus tu copilărie?

Dacă ar fi să-i dau un sfat copilei Corina, i-aș spune să țină un jurnal în care să scrie despre toate lucrurile ce i s-au părut importante la un moment dat în decursul copilăriei. Chiar dacă unele din ele ar fi fost banale, astăzi mi-ar fi fost mult mai ușor să scriu articolul ăsta.

Sunt în clasele primare. Mai sunt doar două săptămâni până se termină anul școlar. Toți copiii așteaptă vacanța mare, cum ii spuneam noi pe atunci.


Mă trezesc destul de buimacă, într-o cameră inundată de lumina soarelui și zgomot de cântece de copii răsunând din boxe. Cei de la grădinița din cartierul Dacia deja își pregătesc programul special de 1 iunie, se aud chiote de bucurie și educatoarele cum încearcă să-și potolească grupele de copilași veseli.


Ca o paranteză, în copilărie locuiam la o stradă distanță de grădinița de copii din Luduș. Părinții mei încă locuiesc în cartierul cu pricina și mie mi-a rămas la fel de drag orașul copilăriei mele.


Intră mama în cameră fredonând și ea pe ritmul cântecelelor ce se aud de-afară și mă-ndeamnă să mă trezesc că azi e 1 iunie, Ziua Copilului. Sar din pat nerăbdătoare, mai am la dispoziție vreo câteva zeci de minute până începe concursul de desene pe asfalt, la care particip împreună cu colegii mei și doamna învățătoare.


Mă alătur și eu, adormită cum eram, bucuriei de a fi încă copil, mormăind câteva versuri alături de mama. Ziua trece pe nerăsuflate, cu voioșie, copii din toate clasele, profesori, părinți, baloane colorate, desene care mai de care mai inspirate, dulciuri și premii din partea școlii. 


Sunt la liceu. Mă trezesc în aceeași cameră luminoasă, cu aceleași cântece nostalgice auzindu-se de peste gardul grădiniței. Mama intră în cameră veselă. Deși acum sunt aproape de majorat, pentru ea tot copil rămân. Fredonăm amândouă cântecele care mi-au marcat anii copilăriei:



”E-o lume minunată în care veți găsi


Numai copii!


O lume cu mult soare și mii de jucării


Pentru copii!


În lumea cu povești și flori veți întâlni


Numai copii!


Și-o lume a inocenței păstrați-o orice ar fi


Pentru copii!” 



Chiar dacă Bac-ul se apropie iar eu am de învățat și sunt destul de anxioasă privind necunoscutul viitor al studenției, las grijile deoparte pentru câteva minute și mă avânt împreună cu mama în povești, cinstind amintirea anilor fără griji, care s-au scurs aproape pe nesimțite. În câteva luni voi pleca la facultate la Târgu Mureș și îmi va fi teribil de dor de orașul mic și cochet, de școală, de familie, de momentele în care citeam literatură pe ascuns în timpul orelor de franceză și istorie, și în general de viața fără responsabilități prea mari.


Suntem în 2021. Nu mai locuiesc la Luduș. Casa mea înseamnă acum #Cluj, #MrDarcy, și blănoasele de #Pisina și #Doli. Între timp s-au întâmplat multe lucruri în viața mea, oameni care au plecat și au lăsat un gol, oameni care au venit și le-au umplut pe altele.


Însă cu mama vorbesc tot zilnic la telefon, chiar și de două-trei ori pe zi dacă se nimerește.


Iar azi e din nou 1 Iunie, o sun pe mama și ne amintim împreună de anii ce-au trecut și chicotim și îi spun că o iubesc iar ea mă face să mă simt din nou ca un copil.

La mulți ani tuturor copiilor, mai mici sau mai mari! 

P.S. Articolul ăsta l-am scris ca pe o odă închinată copilăriei frumoase pe care am avut-o și pe care mi-o voi aminti cu drag și lacrimi în ochi în fiecare an de 1 Iunie.

P.P.S. Din păcate nu am poze mai deloc din perioada copilăriei mele, că atunci ne jucam pe-afară nu pe smartphone. 😉

  • Text Hover
PS: Share this, or I'll eat your cookies...
Share on Facebook
Facebook
Pin on Pinterest
Pinterest
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin
Share on Tumblr
Tumblr
Share on Reddit
Reddit
Email this to someone
email

Author


Avatar

Corina Chiorean

Hello, world! Childish and stubborn, I'm not your usual cup of tea. Oh, and once you know me, I'll introduce you to my other personalities as well. Don't worry, they're friendly and very chatty, unless you're a schmuck!